În adâncul beciului, la Mileştii Mici

Intr-o dimineaţă de joi, pe la orele 8.00, împreuna cu colegii şi profesoarele noastre de la facultatea de jurnalism am pornit la faimoasa fabrică de vinuri, Mileştii Mici, din raionul Ialoveni, situată la 20 de kilometrim de oraşul Chişinău.

“Vinul curgând valuri”…

Ajunşi acolo am înlemnit de priveliştea din jur, un adevarat „paradis” a vinului, Am admirat peisajul, am făcut fotografii la cele două fântâni arteziene, una cu vin rosu curgând dintr-un butoi în cupele de cristal, iar a doua cu vin alb umplând alte pahare. Păcat că lichidul era doar apă colorată, căci altfel s-ar fi terminat pe loc, după câtă sete exista prin jur. Locul de acolo e de o frumuseţe rară, iar pozele rezultate ne-au lasat pe toţi cu gura căscată de admiratie…

Lumea vinului…

Întimpinaţi de un ghid, am pornit spre adâncurile beciului, însă nu cu o maşină cum e obişnuit acolo, ci pe jos, ca adevăraţi turişti, unde ghidul ne-a şoptit alterior că suntem primii în istoria lor care mergem pe jos, zicea pentru că defapt beciul este unul foarte mare, cu o distanţă de 250 kilometri, din care 55 reprezintă imense depozite vinicole.

Hoinărind vreo jumătate de oră pe străzile subterane cu nume viticole, precum Feteasca, Aligote, Cabernet, Pinot, Traminer, Muscat, Riesling, Purcari, Trandafirul Moldovei, etc. mărginite de câteva mii de butoaie din lemn (peste 4.000) înzidite şi vreo două milioane de butelci culcate în adînciturile pereţilor din stâncă, sticle acoperite cu pânze de paianjen şi praf cărunt formând „Colecţia de aur“. Cât despre preţ, cel mai scump vin de colecţie este de 3000 de euro, un vin din anii 1973.

Inainte…

Ghidul Snejana a specificat ca faimoasele beciuri – unice în lume -, intrate şi în Cartea recordurilor ca adăpostind cea mai mare colecţie de vinuri (două milioane de sticle), s-au realizat încă din anii 1968.

Conduşi într-un hol, undeva la adâncime de vreo 85 de metri şi la depărtare de vreo 4 kilometri de uşa intrării, am zărit o încăpere ca în basme, cu un perete acoperit de fotografii istorice; unde într-una din imagini zâmbea preşedintele României, Traian Băsescu, moment surprins când semna vesel în cartea de onoare a locului.

După ce am ascultat alte istorii ale aşezământului în faţa unor butoaie verticale şi lustruite, Dragoş colegul nostru în timp ce încerca să scoată vin din unul dintre butoaie, la un moment dat “hop” şi butoaiele s-au deschis ca nişte largi uşi de palat, în faţa ochilor apărând un hol şi apoi o elegantă sală de ospeţi în care ne aştepta o masă lungă, cu de toate, însă în loc de vin am servit toţi câte un ceai delicios. A urmat apoi tradiţionalul concert a unui viorist şi al unui acordeonist care cântau cât două orchestre,însă împreună am făcut o atmosferă extraordinară, am cîntat şi am dansat, lăsându-I praf pe toţi cei care săvârşeau degustarea, în vecinătate, după “severe canoane princiare”.

Cu bine…

Peste aproximativ 2 ore de vizitare a frumosului orăşel viticul şi o veselie ca la carte, a venit timpul să ne luam rămas bun, însă nu fără a cumpăra câteva sticle de vin care să ne amintească de excursia la Mileştii Mici .

Ajunşi în oraş fiecare a plecat acasă cu citeva impresii plăcute şi cu siguranţă cu gândul de a mai trece pe acele meleaguri.

Valentina Coiceva

Imagini: Valentina Coiceva