Diversitatea literară la Chişinău

În perioada 31 august – 4 septembrie, Biblioteca Naţională de la Chişinău, a găzduit cea de-a 17-ea ediţie a Salonului Internaţional de Carte. Evenimentul a fost dedicat celor 80 de ani de la naşterea  prozatorului Ion Druta si anului Cantemir in Moldova. La ceremonia de deschiderea Salonlului de Carte, în ziua Limbii Române, au fost imninate diplome, si premii ale Consiliului Europei pentru cele mai citite 10 carti ale anului, dar şi premii băneşti pentru reprezentanţii diferitor edituri.

Timp de 5 zile in cadrul acestui proiect au avut loc diverse activitati de promovare a valorilor morale si culturale prin intermediul cartii. Au fost expuse si vindute cărţi editate atât în tipografiile din Moldova, cât şi-n cele din Japonia, Rusia, Ucraina, Franta, Italia, Maria Britanie, Albania ş.a.

Salonul de carte, prin atractivitatea ofertelor (diverse manuale pentru elevi si studenti, carti din diferite domenii, literature artistica si religioasa) au atras atenţia unui vast auditoriu: de la copii prescolari pina la cei mai invirsta. Cel mai avantajos aspect al evenimentului au fost preturile reduse la manuale si literature artistica (de exemplu, cartea scriitorului japonez Haruki Murakami “Iubita mea Sputnik” putea fi găsită la preţul de 98 de lei, iar dictionarele la preţul de 30 lei). Concomitent, au fost repartizate şi cărţi gratuite, şi anume editura Civitas a oferit vizitatorilor câte un dicţionar, intitulat “Prezente basarabene in spiritualitatea romaneasca ” .

Conducatorul proiectului, Raisa Melnic a mentionat : “Ca si in alti ani totul s-a desfasurat într-o manieră extraordinară de productivă: am avut multe activitati care au contribuit la valorificarea cartii din Moldova, am beneficiat de un schimb de experienta cu persoanele din domeniu, venite de peste hotare si am putut oferi şi promova,  ceva nou, atât pentru cititorului tinar, cât şi pentru cel matur.

Natalia Melic, studenta a zis că  aceasta expozitie este un eveniment  reusit, plin de carti , care pot fi găsite la un preţ rezonabil, dar şi vast în generarea de noi idei.

De mentionat ca programul zilnic al evenimentului a mai inclus sedinte, conferinte, mese rotunde lansate cartile unor autori de la noi ca Vlad Pohila, Grigore Vieru, dar si alte manifestatii in cadrul carora s-a discutat situatia literaturii din Moldova.

Valentina Coiceva-Gr.J061L

foto: http://www.google.com

18 ani de separatism

Autoproclamarea Republicii Nistriene a Republicii Moldova a sărbatorit astăzi 2 septembrie cei 18 ani de aşa zisa independenţă. Cu această ocazie transnistrienii au organizat manifestaţii dedicate acestei sărbatori. În dimineaţa zilei la Tiraspol a avut loc o parada militara la care a participat intreaga conducere a regimului separatist.

Într-un mesaj de felicitare liderul transnistrian Igor Smirnov reprezinta Transnistria ca pe un stat independent suveran şi democratic, dar care potrivit lui nu este recunoscut pe plan internaţional din cauza pozitie SUA şia intereselor economice  ale acestora. Nemultumiţi de legalizarea limbii române si introducerea grafiei latine un grup de nomenclaturişti de la Tiraspol în frunte cu Igor Smirnov au autoproclamat pe 2 septembrie 1990 aşa zisa Republică Sovietică Socialistă Moldovenească Transnistriană. La 25 august 1991 sovetul suprem de la Tiraspol a adoptat declaraţia de independenţa a noi republici sub denumirea Republica Moldiovenească Nistriană. După ce Moldova a primit statutul de membru al ONU 2 martie 1992, presedintele moldovean Mircea Snegur a autorizat o intervenţie militară impotriva forţelor rebele care atacase posturile de poliţie loiale Chisinaului de pe malul estic al nistrului. Iar autoritaţile  de la Moscova au contribuit din punc de vedere militar şi economic la crearea regimului separatist din Transnistria. Forţele armatei a 14 staţionate în Transnistria au luptat contra şi respectiv de partea forţelor separatiste Transnistriene.

În prezent în Transnistria se află 500 militari rusi din trupele de menţinere a pacii şi alţi aproximativ 1500 de militari din fosta armata a 14 a URSS.

Valentina Coiceva-Gr.J061L

foto: http://www.google.com